1km==1024m; 27:12:3
In satul copilariei mele era un nene tare, tare simpatic, prieten tare bun cu tatal meu. Cand se intalneau, tati mereu il intreba ce mai face, cum o mai duce.
Nenea, om la peste 80 de ani (ca sa intelegi bine ce urmeaza!) isi plangea uneori cate un necaz, cate o problema de sanatate, dar mereu completa: „Nu stiu din ce cauza!”. „Da’ nu mai vad bine sa citesc, nu stiu din ce cauza”, „M-a durut azi un picior, nu stiu din ce cauza!”
Cateva precizari depsre comentarii la postarile de pe acest blog:
1. Apreciez cand gasesti cu cale sa comentezi (la/despre) ceea ce scriu. Scriu si pentru tine, nu neaparat pentru mine. Scriu si despre tine, nu tot timpul despre mine. De aceea, comentariile sunt binevenite. Sunt utile, chiar si daca doar pentru a-mi da seama ce-ai inteles tu despre ceea ce am zis eu.
2. Moderez dupa buna placere, fara reguli (pre)stabilite. Dar, in principiu, nu te astepta sa public comentarii cu laude excesive sau orice imi miroase a linguseala. Totodata, sa nu crezi ca voi accepta comentarii in care ma injuri. Poti injura, dar nu „acasa” la mine.
Omul nu-i proiectat sa fuga, este impotriva firii lui sa faca din astea.
Cine vrea sa se deplaseze mai repede decat prevede natura Continue reading
– Noa, vedem…
Continue reading
N-are rost sa spui „Imi pare rau!” daca nu stii despre ce e vorba, daca nu te intereseaza.
N-are rost sa zici „Imi pare rau!” daca nu iti pare rau.
N-are rost sa declari „Imi pare rau!” daca o spui razand.
N-are rost sa ma intrebi ce (mai) fac daca nu ai rabdare/timp/dipsozitie sa asculti raspunsul.
N-are rost sa ma intrebi ce (mai) fac daca urmatoarea ta intrebare, dupa ce tocmai iti voi fi spus ce mai fac, va fi: „Si altfel?…”
Sunt multe lucruri care au un anumit rost, dar felul in care sunt facute le face sa fie fara rost. Cel putin fara rost, daca nu chiar daunatoare.
Nu se poate face o lista completa, voi scrie despre unele care imi vin in minte. Momentan ma gandesc la intrebari/afirmatii de genul: „Ce faci?”, „Cum mai esti?”, „Imi pare bine”, „Ma bucur”.
Cine face o bratara ca asta, dar cu „E79” sau „DN76” va fi om laudat.
Cum de ce? Pentru E79 / DN76 este un drum unde vrand-nevrand inveti tehnici de supravietuire!
„Dacă patronul unui transportator din Oradea vrea să-şi şicaneze un salariat, cea mai perversă metodă e să-l trimită în curse spre Deva. Dacă e caniculă, omul va năduşi cinci ore să parcurgă cei 192 kilometri care într-o ţară civilizată s-ar face într-o oră şi jumătate. În plus, se va bronza ca tractoristul, doar pe braţul stâng, iar dacă nu are provizii va răbda de sete şi foame. Dacă plouă, va trebui să fie cu ochii-n patru ca să nu derapeze nici măcar 10 centimetri, fiindcă drumul e mărginit în numeroase locuri de şanţuri adânci.” (citeste mai mult pe bihoneanul.ro) Continue reading
A face un bine cuiva care ti-a facut un bine este uneori recunostinta. De cele mai multe ori poate fi doar un gest de buna convietuire facut mai mult sau mai putin din „obligatia” ca „asa e bine”. Bunaoara, te-am servit cu un suc. Maine primesc de la tine o inghetata.
A face cuiva rau pentru ca ti-a facut rau poate fi uneori un act didactic („ca sa vada el cum e!”). De cele mai multe ori este razbunare, iar razbunarea este pentru babalâci. De exemplu, copilarii de genul „lasa ca nici eu nu-ti dau / fac tie!”.
Ce surpriza le-ai putea face colegilor care se intorc din concediu? Iata o idee.
Dupa ce le-ai impopotonat monitoarele, Continue reading
Omul poate sa fie un drac, asta scrie…
Dar un drac poate sa fie om? Asta n-am gasit scris.
