Există texte în Scriptură care sunt foarte profunde, dar în același timp transmise în cuvinte atât de simple încât oricine să le poată înțelege. Asta consider că este frumusețea acestei scrisori pentru noi oamenii: că Cel Infinit Se apleacă spre noi și folosește cele mai simple cuvinte din limbajul nostru omenesc pentru a ne transmite cele mai înalte învățături cerești.

Unul din aceste texte este următorul:
„Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.” (Matei 22:39)
Sute de ani, ca să nu zicem mii, cine a vrut să înțeleagă această poruncă a înțeles-o. Nu m-aș fi gândit ca un verset atat de simplu ar putea fi răstălmăcit până în urmă cu câtiva ani când am auzit o interpretare inedita. Nu mi-as fi luat timp s-o comentez daca nu as auzi-o din cand in cand, incat sa-mi dau seama ca deja este o tendinta.
Iata aceasta interpretare:
Continue reading









Comentarii recente