Rumegand cocenii de pe langa jug,
S-a-ntrebat odata boul de la plug:
– Doamne, pe cand altii huzuresc mereu,
Pentru ce eu singur sa muncesc din greu?…
L-a-ntrebarea asta, un prelung ecou
I-a raspuns din slava:
Continue reading
Tag - audio
Mi-am adus aminte de acest cantecel pe care il ascultam cand eram mic de pe caseta cu povestea cu Scufita Rosie.
Cu dedicatie! :))
AUUUU!
Multi glumeti povestitori
m-au cantat adeseori,
dar niciunul despre mine
nu a scris un rand de bine.Of, of, of, of, ooof!
Amarata soarta mea
Of, of, of, of, ooof!
n-o intelege nimenea!
Continue reading
Iti amintesti? Cand eram la scoala, la un moment dat invatam Scrisoarea III, de Mihai Eminescu. Toata lumea isi aminteste versurile de genul „La un semn deschisa-i calea…”, „Tu esti Mircea?”, „Eu imi apar saracia si nevoile si neamul”.
Insa aparea in manual un amanunt: „fragment”.
Bun, hai sa tragem cu urechea de data asta la celălalt fragment din Scrisoarea III, acela care nu s-a prea pomenit pe la scoala.
Acestia, dimpotriva, batjocoresc ce nu cunosc si se pierd singuri in ceea ce stiu din fire, ca dobitoacele fara minte.
Vai de ei! Caci au urmat pe calea lui Cain! S-au aruncat in ratacirea lui Balaam, din dorinta de castig! Au pierit intr-o rascoala ca a lui Core!
vai vouă,
cărturari şi farisei făţarnici,
cărturari şi farisei făţarnici,
povăţuitori orbi,
nebuni şi orbi,
Continue reading
Din pricina ca in zilele acestea, intr-un anumit context, s-a vorbit despre relatia dintre trup si minte punandu-se accent pe subconstient, constient si supraconstient si pentru ca s-a vorbit si despre influenta nefasta a televiziunii, mi-am amintit despre acest material mai vechi prezentat de Virgiliu Gheorghe si l-am reascultat, iar la urma urmei m-am gandit ca este de folos sa-l aduc si in atentia ta. (Citit-ai pe blogul acesta fraza mai lunga decat aceasta?)
Se vorbeste despre lucruri interesante in materialul audio. Ca sa schitez putin:
Efectele pe termen lung ale mass-mediei:
1. Efectul de cultivare :: Creierul uman se poate „cultiva” prin televiziune cum un taran isi cultiva pamantul. Mass-media ne „cultiva” constiinta, inserand in subconstinet repere morale dupa care ne vom trai viata. Efectul se datoreaza mediului, nu mesajului – asta face ca efectul sa se fixeze in minte fara sa constientizam. Odata ce suntem bransati la TV prin vedere, scade activitatea cerebrala; creierul este bulversat de prea multa informatie.
Continue readingRichard Wurmbrand a fost evreu, de aceea cred ca merita sa ascutam cate ceva despre limba ebraica, limba celor care au scris Biblia.
1. In ebraica nu exista cuvantul „cuvant”.
Ce sunt cuvintele omenesti? Palavre, lucruri fara folos.
In ebraica in loc de cuvant se foloseste „lucru real” – mentalitatea evreului: dupa ce ai vorbit cu mine, ai un lucru real, te-ai imbogatit.
Astfel, inceputul evangheliei dupa Ioan ar suna: „La inceput era Lucrul Real. Si Lucrul Real era cu Dumnezeu, iar Dumnezeu e Ceva Real (ceva sigur pe care te poti bizui)”.
Sa vorbim, deci, doar daca avem ceva de oferit.
2. In Biblia ebraica nu este cuvantul „a spune”.
Se spun multe lucruri, multe prostii in lumea aceasta, spusele oamenilor nu conteaza mult.
In ebraica, in loc de „a spune” se foloseste un cuvant care in talmacire inseamna „a da o piatra pretioasa”.
Sa vorbim deci doar cand Continue reading
Un sfat practic demn de luat in seama, zic eu.
Psalmul 8
(Catre mai marele cantaretilor. De cantat pe ghitit. Un psalm al lui David)
1. Doamne Dumnezeul nostru, cat de minunat este Numele Tau pe tot pamantul! Slava Ta se inalta mai presus de ceruri.
2. Din gura copiilor si a celor ce sug la tata, Ti-ai scos o intaritura de aparare impotriva potrivnicilor Tai, ca sa astupi gura vrajmasului si omului cu dor de razbunare.
3. Cand privesc cerurile – lucrarea mainilor Tale – luna si stelele pe care le-ai facut, Continue reading
„Micul Prinţ” are fix (da’ fix!) XXVII capitole. Selectez din fiecare capitol cate o zicere faina (greu lucru, ca densitatea este mult mai mare).
Toti oamenii mari au fost candva copii. Dar putini dintre ei isi mai aduc aminte.
- Oamenii mari nu pricep singuri nimic, niciodata, si e obositor pentru copii sa le tot dea intruna lamuriri.
- In fata unei taine prea coplesitoare, nici nu mai cutezi sa te impotrivesti.
- Mie nu-mi place sa rada nimeni de nenorocirile mele.
- Copiii se cuvine sa fie ingaduitori cu oamenii mari.
- Povata merita aceasta osteneala.
- Intr-o zi am vazut cum asfinteste soarele de patruzeci si trei de ori!
- El n-a mirosit niciodata o floare. N-a privit niciodata o stea. N-a iubit pe nimeni niciodata. N-a facut nimic altceva, totdeauna, decat socoteli. Si toata ziua spune, ca si tine: „Eu sunt un om serios! Eu sunt un om serios!” si nu mai poate de trufie. Acela insa nu e om, e o ciuperca!
- Floarea aceasta nu prea stia ce-i modestia, insa era atat de tulburatoare! […] Nu trebuie sa-ti pui niciodata mintea cu florile. Trebuie doar sa le privesti si sa le mirosi.
- Trebuie totusi sa rabd vreo doua-trei omizi, daca vreau sa aflu cum arata fluturii.
- Vei avea si-un asfintit de soare. Voi da aceasta porunca. Cunoscand insa legile ocarmuirii, voi astepta pana cand imprejurarile vor fi prielnice. (El nu ingaduia nesupunerea. Era un monarh absolut. Fiind insa foarte cumsecade, nu dadea decat porunci chibzuite. „Daca eu i-as porunci – avea obiceiul sa spuna – daca eu i-as porunci unui general sa se prefaca intr-o pasare de mare si daca generalul nu s-ar supune, n-ar fi vina generalului. Ar fi vina mea.”)
- Vanitosii nu aud niciodata decat laudele.
- Oamenii mari, de buna seama, sunt foarte, foarte ciudati.
- Tu insa nu le esti de folos stelelor. (Cu privire la lucrurile serioase, micul print avea parerile lui, foarte deosebite de parerile oamenilor mari.)
- Munca lui macar are o noima. Cand isi aprinde felinarul, e ca si cum ar face sa se mai nasca o stea sau o floare. Cand isi stinge felinarul, isi adoarme floarea sau steaua. O indeletnicire foarte frumoasa. Cu adevarat folositoare, de vreme ce-i frumoasa.
- In viata lui nu renuntase la o intrebare, o data ce-o pusese.
- Pamantul nu e o planeta oarecare!
- Cand vrei sa faci o gluma, se intampla sa mai si minti cate putin.
- Ooamenii? Sa tot fie, cred, vreo sase-sapte. Cu ani in urma, i-am zarit o data … Nu se stie insa niciodata unde-i poti gasi. Ii poarta vantul. Ei nu au radacini si asta-i stinghereste mult.
- Acasa, eu aveam o floare: vorbea intotdeauna ea intai…
- Iar drumurile, toate, duc spre oameni.
- Nu cunoastem decat ceea ce imblanzim. […] Iata care-i taina mea. E foarte simpla: limpede nu vezi decat cu inima. Ochii nu pot sa patrunda-n miezul lucrurilor. […] Numai timpul cheltuit cu floarea ta face ca floarea ta sa fie atat de pretioasa.
- Numai copiii stiu ce cauta.
- Eu – isi spuse micul print – daca as avea de irosit cincizeci si trei de minute, as porni in liniste spre o fantana…
- Stelele sunt frumoase, datorita unei flori pe care nimeni nu o vede…
- El niciodata nu raspundea la intrebari, dar daca te imbujorezi inseamna ‘da’, nu-i asa?
- Stelele nu sunt la fel pentru toti oamenii. […] Numai pentru tine stelele vor fi ca pentru nimeni altul…
- Si mi-i drag, noaptea, sa ascult stelele. […] Si nimeni, dintre oamenii mari, nu va pricepe niciodata ca lucrul acesta e atat de pretios!
Poti asculta „Micul Print” in lectura lui Florian Pittis.
