Nu ma intreba cum si cand am auzit despre acest loc. Dar m-am intors pentru a fotografia aceste stranii betoane ceausesti.
La ce-or fi fost folosite nu stiu… Parca e un loc bantuit.
1km==1024m; 27:12:3
Nu ma intreba cum si cand am auzit despre acest loc. Dar m-am intors pentru a fotografia aceste stranii betoane ceausesti.
La ce-or fi fost folosite nu stiu… Parca e un loc bantuit.
De cand ma stiu, tot acolo este… Un dinozaur din beton, nefinalizat, invăluit in misterul negurii istoriei.
Am intrebat pe localnici ce este cu strania prezenţă. Declaratiile sunt contradictorii, un singur lucru este comun: Ceauşescu. Că Ceauşescu l-ar fi comandat, ca tovarasii din acele timpuri i-ar fi pregatit un cadou de ziua lui. Cine mai stie?… Si ce mai conteaza?…
Fix cu o zi inainte de 1 Decembrie am vizitat renumitul muzeu de la Sighet, o fosta inchisoare politica transformata in muzeu. Te umpli de revolta cand vezi cat de indraciti au fost comunistii, te cutremuri cand pasesti in celula in care a murit Iuliu Maniu.
Aici nu am auzit pe nimeni zicand ca „totusi pe vremea aia era mai bine”. E musai sa fie vizitat de toti cei care au asemenea nostalgii.
Cea mai mare victorie a comunismului – o victorie relevată dramatic abia după 1989 – a fost crearea omului fără memorie, a omului nou cu creierul spălat, care nu trebuie să-şi amintească nici ce a fost, nici ce a avut, nici ce a făcut înainte de comunism.
Realizarea Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei este o formă de contracarare a acestei victorii, un mijloc de resuscitare a memoriei colective.
(mai multe informatii aici: https://memorialsighet.ro/)
Am facut si cateva poze: