De cate ori am trecut pe langa Lacul Rosu l-am vazut verde. Am scris aici si aici despre asta.
Dar iata ca de data asta Lacul Rosu care era verde este alb!
Tag - Romania
Anul trecut cand am fost la Colibita ne-a placut foarte mult si ne-am promis ca vom reveni. Asa se face ca am venit si in acest an, in ultimul weekend din octombrie. Anul trecut am fost 13 persoane, din care nu a lipsit nimeni anul acesta (pe semne, toata lumea a fost la fel de incantata); ba inca au venit si alti prieteni.
A fost frumos la Colibita, dar nu a avut stralucirea de anul trecut. Continue reading
Pe drumul Beius-Bratca, dupa ce treci de Rosia, poti face dreapta spre acest loc minunat: Platoul Runcuri.
Am fost in trecere pe aici, dar ne-a facut placere sa ramanem pana la apusul soarelui. Continue reading
Dupa cum ziceam, am ajuns in septembrie pe Transfagarasan. Noi am fost duminica, iar duminica noaptea a nins pe acolo. Nu a fost asa aglomerat cum ne-am asteptat. Am facut o mica oprire la lacul Balea, iar apoi am coborat pe cealalta parte, inspre Vidraru. De stiam ca ajungem pe aici, imi puneam bicicleta la mine. O fi altadata.
Voiam sa facem ceva drumetie in zona Zarnesti, dar ne tot uitam la vreme si statea sa ploua. Cand am vazut indicator spre Transfagarasan, ne-am hotarat pe moment sa renuntam la Zarnesti si sa facem auto-turism (eu nu mai fusesem pe Transfagarasan, mare rusine). Pana sa ajungem la Transfagarasan, sotia a cautat pe net daca mai avem ceva de vizitat in zona si a gasit ca se poate vizita Cascada Balea. Asa ca am ajuns aici…
Am avut o duminica libera si ne-am hotarat sa vizitam ceva in zona Suncuius, ceva din zona aceasta unde nu am mai fost.
Am ales traseul Izbucul Izbandis – Pestera Batranului. Pana la Izbandis am mers cu masina, iar de acolo ne-am inceput traseul. A fost un traseu usor: coline, peisaje frumoase de inceput de toamna. Am facut 4 ore dus-intors, dar la pas lejer si cu multe popasuri pe la merii, perii si nucii intalniti in cale. Oare de ce?
Am mers inca o data pe Valea Vaserului in Maramures. Prima data (in 2012) am mers pentru ca nu mai fusesem niciodata. A doua oara (in 2017) am mers, pentru ca nu mai fusese sotia. Iar acum, in cea de-a treia oara, am vrut sa mergem pentru ca am avut ocazia sa mergem dincolo de Paltin, locul unde se ajunge cu mocanita. Caci da, calea ferata continua pana aproape de granita cu Ucraina.
Am plecat din Viseul de Sus, din acelasi loc din care pleaca mocanita pentru turisti, dar mai de dimineata.
Intr-o duminica ne-am pus bicicletele pe masina si ne-am dus la Dumesti, jud. Alba. Am vazut la un prieten de pe facebook cateva poze de aici si ne-am propus ca sa pedalam in zona aceasta. Intr-adevar a fost foarte, foarte frumos. Mai multe, in video-ul de mai jos.
Am facut si cateva poze. Ne-am abatut un pic si pe la cascada Vanatori, a meritat popasul.
Am avut bunici langa Satu Mare, am trecut de multe ori prin acest judet. Dar n-am stiut niciodata despre acest castel din Mediesul Aurit. Am aflat intamplator despre el si l-am pus imediat pe lista de locuri de vizitat.
Asa se face ca in august 2018 am ajuns si pe aici sa vedem la fata locului aceste impresionante ruine. Castelul in forma aceasta a fost (re)construit in 1630, dar sunt dovezi ale existentei unor fortificatii aici inca din secolele IX-X.
Daca treci prin Jibou, merita sa te opresti pret de o ora, doua (sau cat iti permite timpul) la gradina botanica de aici. Cei de-ai locului se vor lauda mereu cu „e mai frumoasa decat cea de la Cluuuj”. Daca e asa sau nu ramane sa stabilesti dupa ce le vizitezi pe amandoua…
Desi am mai fost odata pe aici, fiind in trecere prin apropiere am zis sa ne abatem drumul si sa vizitam din nou castrul roman Porolissum.
Porolissum a fost un oraș roman din Dacia. Stabilit ca tabără militară în anul 106 d.C., în timpul războaielor daco-romane ale lui Traian, orașul s-a dezvoltat repede prin intermediul comerțului cu băștinașii daci, și a devenit capitala provinciei romane Dacia Porolissensis în 124 d.C. Situl este unul dintre cele mai mari și mai bine păstrate din România. Se găsește pe Măgura Pomăt de pe teritoriul satului Moigrad-Porolissum, respectiv a comunei Mirșid, județul Sălaj.
Aproape tot din ce se vede in pozele de mai jos este de fapt reconstituire. Dar s-a pastrat o parte din drumul roman de pe acel timp. Asta mi s-a parut cel mai impresionant: sa pasesti pe pietrele pe care s-a mers si acum aproape 2000 de ani. Fascinant!
Am fost cu sotia in mai 2018 in Cheile Rametului, am fost tare incantati si ne-am promis ca vom reveni cu prima ocazie. Asa se face in august am revenit aici cu cativa prieteni.
Daca citesti postarea de data trecuta, vei vedea ca ziceam acolo ca recomand papuci de apa si manusi. Bun, am cumparat papuci de apa, dar i-am uitat in masina. Despre manusi am uitat ca pamantul. Patasti…
