Spui o gluma fara rost si gust, noi ne uitam incruntati la tine. Realizezi ca ai spus ceva nelalocul lui, dar socoti ca te poti scoate cu un “Scuze, dar așa sunt eu…”.
Te enervezi din nimic, aproape sa ne mananci cu fulgi cu tot, dar constientizezi si tu ca cearta fara bataie n-are rost. Ca sa-ti explici comportamentul bagi un “Scuze, dar așa sunt eu…”.
Intarzii; apari si tu intr-un tarziu, dar foarte jovial (ca asa-i mereu: cel care intarzie este mereu mai jovial decat cel care asteapta). Motive pentru intarziere ar fi multe (semaforul, tramvaiul, ozn-ul), dar mai bine sa-l zici pe cel drept, precum te-ai lauda de altfel: “Scuze, dar așa sunt eu…”.
Si cate si mai cate.
Cu greu poate fi gasita o scuza mai fara de sens ca aceasta. Vorba asta nu-si are rostul.
Sa despicam firul in patru:
