Din lumea michiduţelor

Are Ion Creanga o poveste (Povestea lui Stan Patitul) in care vorbeste foarte mult despre lumea lui Scaraoschi. Nah, hai sa vedem despre ce vorbea Ion Crenga de fapt. Pentru asta sa analizam cateva fragmente din poveste:

În acea zi, Scaraoschi, căpetenia dracilor, voind a-și face mendrele cum știe el, a dat poruncă tuturor slugilor sale ca să apuce care încotro a vedea cu ochii, și pretutindene, pe mare și pe uscat, să vâre vrajbă între oameni și să le facă pacoste.

Atunci dracii s-au împrăștiat, iute ca fulgerul, în toate părțile. Unul din ei a apucat spre păduri, să vadă de n-a putea trebălui ceva și pe-acolo; doar a face pe vrun om să bârfească împotriva lui Dumnezeu, pe altul să-și chinuiască boii, altuia să-i rupă vrun capăt sau altceva de la car, altuia să-i schilodească vrun bou, pe alții să-i facă să se bată până s-or ucide, și câte alte bazaconii și năzbutii de care iscodește și vrăjește dracul.

[…]

— Ei, copile, ce ispravă ai făcut? Câte suflete mi-ai arvonit? Dă-ți solia!

[…]

— Apoi, ce păzești tu alta, dacă nu știi nici macar ceea ce vorbesc muritorii?

[…]

— Așa? În loc să-ți dai osteneală ca să afli până și gândul oamenilor, tu nu știi nici măcar ceea ce vorbesc ei? Mai pot eu să am nădejde în voi?

[…]

Atunci dracul dă o raită pe la talpa iadului, să vadă ce lipsește, și apoi iese iute ca scânteia și se tot duce înainte la slujbă, după porunca lui Scaraoschi. Și când pe aproape de casa lui Stan, dracul s-a prefăcut într-un băiat ca de opt ani, îmbrăcat cu straie nemțești, și umbla zgribulind pe la poartă.

[…]

— Ia, poate să am vro treisprezece ani.

— Ce spui tu, măi?… Apoi dar bine-a zis cine-a zis, că vrabia-i tot pui, dar numai dracul o știe de când îi… Eu de-abia ți-aș fi dat șapte, mult opt ani.

[…]

— Nu-l știu pe acela, dar Chirică mă cheamă.

— Apoi, despre mine, fie oricine ți-a fi nănaș, dar știu c-a nimerit-o bine, de ți-a pus numele Chirică: pentru că ești un fel de vrăbioi închircit.

[…]

De trup ești mărunțel, nu-i vorbă, dar la fire ești mare.

[…]

— Bun, măi Chirică, ia acum văd și eu că nu ești prost!

 […]

— Apoi eu… nu mă tocmesc cu anul. […] Eu mă tocmesc pe trei ani odată: pentru că nu-s deprins a umbla din stăpân în stăpân, și vreau să cunosc ceva când voi ieși de la d-ta.

[…]

— Apoi na! zise Ipate. Măsoară-i vorba cu îmblăciul. Balan să-ți aleagă din gură ce spui, dacă nu vorbești deslușit.

[…]

Acum văzuse el ce poate Chirică, și-i era drag ca ochii din cap.

[…]

— N-aibi grijă, stăpâne, că doar ești cu mine! zise Chirică.

[…]

Chirică atunci, el știe ce face și cum face, că într-o clipă adună toată drăcimea și-o pune la lucru pe câmp. Unii secerau, alții legau snopi, alții făceau clăi și suflau cu nările să se usuce, alții cărau, alții durau girezi, mă rog, claca dracului era! ce să spun mai mult?

[…]

(Stan) ia banii cu cât se învoiește și se duce el după Chirică. Și când ajunge acasă, Chirică treierase, vânturase, măcinase; în sfârșit, pusese toate trebile la cale. Și Ipate, când a mai văzut și asta, nu mai știa ce să zică; mai că-i venea a crede că și el are a face cu dracul.

— Măi Chirică, d-apoi știi că și boierul, câtu-i de boier, a pus-o de mămăligă. Iaca, mi-a dat și bani de am adus acasă.

— Și aceștia-s buni, stăpâne; pune-i la chimir și taci molcum. Am știut eu dinainte că are să ne iasă și de cheltuială.

[…]

— Măi Chirică, tare mai ești și tu nu știu cum! scoți omul din minți cu vorbele tale.

[…]

— Ia, în duminica viitoare, stăpâne, să mergem în sat la horă.

[…]

— Stăpâne, știi că eu nu-ți voiesc răul; ascultă-mă, că n-ai să greșești.

[…]

Ipate, deprins a asculta pe Chirică, zice socrului său:

[…]

— N-aibi grijă, stăpâne, poți să te duci și pe la nuntă, că am făcut ce știu eu, și nime n-are să te cunoască.

[…]

Și cum vorbeau ei, numai iaca intră și Chirică pe ușă, cu un ciocan, c-o daltă și c-o pereche de clești în mână.

Si acuma sa facem putintica exegeza asupra textului:

1. „ pretutindene, pe mare și pe uscat” :: de la bun inceput, se stabileste zona de raspandire a michidutelor: pretutindeni. Important de observat: „pe mare si pe uscat”. Deci in aer, nu! Primul indiciu: michidutele sunt interzise pe avion.

2. „vrajbă între oameni” :: cu ajutorul michitulelor se face vrajba, cearta intre oameni. Deci, michidutele au in primul rand legatura cu vorbirea.

3. „sa le facă pacoste.” :: michidutele iti pot face si pacoste. de exemplu: daca le folosesti prea mult, sa nu vorbim de cei robiti de michidute.

4. „iute ca fulgerul,” :: michidutele comunica repede ca fulgerul

5. „câte alte bazaconii și năzbutii” :: o michiduta este capabila sa faca bazaconii si nazbutii. Daca ar fi cunoscut cuvantul, cred ca iCreanga ar fi folosit romanescul „games”… sau „applications”.

6. „Câte suflete mi-ai arvonit?” :: deducem de aici o noua capabilitatea a michidutei: Reports, calcule tabelare, ceva de genul acesta.

7. „Dă-ți solia!” :: evident, aici nu se refera la nimic altceva decat la loguri.

8. „ce vorbesc muritorii. […] să afli până și gândul oamenilor” :: reiese de aici ca folosindu-te de o michiduta poti urmari pe cineva ce vorbeste. hm, ideea ca cineva isi pune problema sa afle si ce gandim este nelinistitoare.

9. „aproape de casa lui Stan” :: de unde a stiut sa ajunga taman la casa lui Stan fara sa-l cunoasca?! evindet, avea GPS, google maps, iGO sau ceva de genul acesta.

10. „îmbrăcat cu straie nemțești” :: michiduta isi poate schimba felul in care arata. stiti voi: skinuri, profiluri…

11. „Poate sa am vreo treisprezece ani. […]  Eu de-abia ți-aș fi dat șapte, mult opt ani.” :: aici este ceva putin mai subtil. Va sa zica michidutele exista de mai multi ani, dar nu au fost accesibile omului de rand de la inceput.

12. „Chirică mă cheamă.” :: michidutele au nume prietenoase; eu i-as fi dat numele de iChirica

13. „vrăbioi închircit.” :: nici o dificultate in a intelege asta: clar, se referea la twitter. pe michiduta ai si twitter, nimic greu de inteles.

14. „De trup ești mărunțel, nu-i vorbă, dar la fire ești mare. ” :: ca si idolii lui Laban, acestea nu sunt mari; michidutele sunt mici, poti sta pe ele, cum a stat Rahela. Michidutele insa sunt mari la fire: capacitatea de stocare, diversitatea lucrurilor la care pot fi folosite.

15. „văd și eu că nu ești prost!” :: din nou ceva usor de inteles. Am auzit pe multi exclamand: „ce desteapta este michiduta asta!”. Sa nu mai spunem ca tocmai asa se mai si numesc: smartmichidute. Sau cum a patit un tovaras: un vanzator de michitute a spus ca daca-si face nu stiu ce abonament ii da o michiduta inteleapta. Nici macar desteapta, nici macar inteligenta. Inteleapta!

16. „nu mă tocmesc cu anul.” :: nici asta nu necesita mari explicatii: se cunoaste ca daca vrei sa-ti cumperi o michiduta si vrei sa dai cat mai putni bani pe ea, iti faci abonament, in general pe perioada mai mare de un an. Nimic nou sub soare: asa a patit si Stan din povestea noastra.

17. „dacă nu vorbești deslușit.” :: michidutele vorbesc in general engleza. Vede-se ca Stan nu era prea indeletnicit cu limba asta.

18. „și-i era drag ca ochii din cap.” :: sunt sigur ca si voi ati auzit pe unii spunand „iubesc aceasta michiduta!”. Eu cel putin am auzit. La fel cum am patit si sa fiu intr-un oarecare grup de persoane, unde nicicum nu poti sa vorbesti cu unele persoane pentru ca ele nu-si mai iau ochii si degetele de la michidute!

19. „N-aibi grijă, stăpâne, că doar ești cu mine!” :: nu as generaliza aici, dar prezenta michidutei iti da o stare de siguranta. Asta se vede mai ales cand isi uita cate unul michiduta acasa… pfff, ce nelinistit devine, ca doar michiduta ii spune cat este ceasul, michiduta ii spune pe unde sa mearga, michiduta il ajuta sa vorbeasca cu altii.

20. „într-o clipă adună toată drăcimea” :: michidutele pot sa comunice intre ele intr-o clipa, chiar daca sunt oriunde pe fata pamantului.

21. „Chirică treierase, vânturase, măcinase;” :: din nou, daca ar fi stiut, cred ca iCreanga ar fi folosit romanescul: multitasking.

22. „Am știut eu dinainte” :: facinant! michitutele pot sa preconizeze anumite lucruri. Din context, se observa ca sunt doua domenii mari in care se folosesc michidutele pentru a sti ce va fi: meteo (a stiut sa aleaga ziua potrivita pentru treierat) si finante (chirica a stiut ca va iesi ceva in plus; bursa, piata, cursuri valutare)

23. „scoți omul din minți cu vorbele tale.” :: nu de putine ori, te enervezi pe michiduta ca prea mult iti vorbeste. sau ca nu iti vorbeste.

24. „să mergem în sat la horă.” :: michiduta te ajuta sa „socializezi” – sa feisbucalesti (cum se zice in romana). Ce mai este la hora? Muzica!!! Apăi, sa vezi dumitale cata muzica incape intr-o michiduta! Te crucesti!

25. „ascultă-mă, că n-ai să greșești. … deprins a asculta pe Chirică,” :: unii s-au deprins sa asculte de michiduta: ziceam mai sus despre meteo, gps. Inca un domeniu unde unii sunt deprinsi sa asculte de michita: trezirea! Dimineata, michidula le spune cand sa se trezeasca.

26. „că am făcut ce știu eu, și nime n-are să te cunoască.” :: picanta observatie: cand intalnesti pe la anumite evenimente (in context este vorba de nunti) persoane pe care mai ca nu le mai recunosti, din ce cauza nu le mai recunosti? simplu: au ascutat de dracu!

27. „cu un ciocan, c-o daltă și c-o pereche de clești în mână.” :: intr-un cuvant „tools”. Orice michituda este dotata cu anumite tool-uri. Nu-i greu de priceput.

 

Si totusi, de ce foloseau cei din vechime denumirea de michidute, scaraoschi, chirica? Din simplul motiv ca nu stiau sinonimele: smartphone, iPhone, Android, iPad, iPod si alte asemenea.

Intelegeti acuma de ce le-am zis michidute?