Ioan 5:4 este un verset care atrage atenția și trezește curiozitatea, fiind adesea subiect de discuții și întrebări.
„Căci un înger al Domnului se cobora, din când în când, în scăldătoare și tulbura apa. Și cel dintâi care se cobora în ea, după tulburarea apei, se făcea sănătos, orice boală ar fi avut.” (Ioan 5:4)
Din punctul meu de vedere, putem înțelege acest verset în două moduri.
1. „Să lăsăm cum stă scris!”
Hai să luăm versetul așa cum este, fără să ne punem întrebări. Dar chiar și atunci apar nedumeriri.
Dacă acceptăm că un înger al Domnului tulbura apa și primul care intra se făcea sănătos, atunci avem un tablou destul de ciudat: un înger care coboară rar, iar vindecarea nu e pentru cel mai bolnav, ci pentru cel mai iute de picior. E o imagine mai apropiată de o competiție sportivă sau de forță, decât de harul Domnului.
Dar ce înger ar putea fi acela? O fi unul mai… năstrușnic? Poate dintre cei despre care ne spune Biblia, în Iov 4:18, că Dumnezeu găsește greșeli și la îngerii Săi:
„Dacă n-are încredere Dumnezeu nici în slujitorii Săi, dacă găsește El greșeli chiar la îngerii Săi…”
Așadar să lăsăm cum stă scris: Dumnezeu nu are încredere în slujitorii Săi, găsește greșeli chiar și la îngerii Lui. Precis acesta o fi unul dintre ei, greșeala lui fiind că organizează concursuri grotești.
2. Crez popular
Dacă m-aș întreba cine a zis chestiunea cu găsitul greșelilor la îngeri, atunci aș observa că versetul din Iov e rostit de Elifaz, un personaj care spune multe lucruri discutabile, chiar condamnabile. Biblia consemnează ce a spus Elifaz, dar nu ne cheamă să facem teologie sistematică din spusele lui. Dumnezeu Însuși îl mustră la finalul cărții, spunând că nu a vorbit bine despre El (Iov 42:7).
La fel și cu Ioan 5:4: dacă cercetăm manuscrisele originale, descoperim că acest verset nu apare în cele mai vechi copii ale Evangheliei după Ioan. Este cel mai probabil o notă explicativă adăugată mai târziu, pentru a da context la versetul 7, unde bolnavul spune: „n-am pe nimeni să mă bage în scăldătoare”. De aceea, multe traduceri îl pun între paranteze sau îl notează în subsol.
Din acest detaliu înțelegem că este vorba despre o tradiție sau un crez popular al oamenilor din acea vreme. Astfel de convingeri nu sunt rare nici astăzi. De exemplu, există o mănăstire la Izbuc, unde un izvor intermitent este privit ca semn divin: dacă izvorul se oprește când ajunge cineva, acel om este considerat păcătos; dacă izvorul începe să curgă, persoana este văzută ca fiind sfântă. Asemenea interpretări populare ne arată cât de ușor se pot forma explicații miraculoase în jurul unor fenomene neobișnuite.
În acelasi fel interpreteaza Ellen White acest verset in Hristos Lumina Lumii: Din când în când, apele scăldătorii erau agitate și se credea că lucrul acesta era rezultatul unei puteri supranaturale și că oricine ar fi coborât primul în apă după tulburarea ei se făcea sănătos, orice boală ar fi avut.
Ce contează?…
Poate că interpretarea acestui verset nu afectează în mod direct mântuirea noastră. Putem fi mântuiți indiferent de modul în care înțelegem Ioan 5:4. Însă felul în care interpretăm acest verset spune multe despre imaginea pe care o avem despre Dumnezeu.
Dacă Îl vedem ca pe un Dumnezeu care trimite îngeri să organizeze concursuri selective, riscăm să ne formăm o teologie a competiției și a meritelor. În schimb, dacă înțelegem că acest verset reflectă o tradiție sau o convingere populară, atunci ne reîntoarcem la imaginea unui Dumnezeu plin de har, care nu se joacă cu suferința omului, ci coboară El Însuși lângă cel bolnav.
Concluzie
Înseamnă asta că putem tăia cu foarfeca ceea ce nu ne convine din Biblie? NICIDECUM!
Dar cred că trebuie să citim Biblia cu respect, dar și cu discernământ. Să ținem cont că Biblia este inspirată de Dumnezeu, dar este scrisă de oameni. Inspirată înseamnă că întregul mesaj, în context și cu atenție la cine vorbește, ce spune și de ce o spune, ne conduce spre adevăr.
Deci ce facem? Nu-l tăiem. Îl citim. Îl înțelegem. Îl analizăm. Dar ne întoarcem la ceea ce este clar și sigur: Cel care vindecă este Hristos.
Nu tulburarea apei vindecă. Nu îngerul coborât din când în când. Isus e Cel care vindecă și pe cel care n-are om să-l bage în apă. El e Cel care Se apropie de cel bolnav și-i spune: „Vrei să te faci sănătos?” — chiar dacă aștepta de 38 de ani.
Aceasta este Evanghelia. Nu un înger capricios, ci un Mântuitor mișcat de compasiune. Vindecarea nu vine pentru cel mai sprinten, ci pentru cel care Îl întâlnește pe Isus.
PS. Gasesti aici re-interpretari ale unor versete interpretate in general gresit.
