AlexB.ro

Cand am cetit Micul Print si am vazut ce frumos sunt aranjate cuvintele, mi-am amintit ca am mai dat candva peste o micuta carte care era plina de cuvinte frumos aranjate: „Istoia celor trei regi”, de Gene Edwards.

M-am hotarat s-o recitesc. Ca o prima observatie, si aceasta are 27 de capitole. La fel cum a facut cand am cetit Micul Print, selectez din fiecare capitol cate o fraza care mi se pare interesanta.

1. Câteva clipe mai târziu, omul, nu chiar atât de tânăr ca şi cu o clipă în urmă, ridică oiţa şi spuse: „Eu sunt păstorul tău şi Domnul este păstorul meu.”
2. Într-o astfel de vizită pe câmpul de bătălie, el omori un alt urs, tot aşa cum îl omorâse şi pe primul, însă acest urs era înalt de trei metri şi era omenesc. În urma acestei isprăvi deosebite, David deveni un erou al poporului său.
3. Totuşi, împăratul era nebun, şi, prin urmare, era invidios. Sau poate că era invers?
4. Nimeni au poate şti cu siguranţă. Oamenii spun că sunt siguri. Ba chiar că ştiu cu certitudine. Dar nu ştiu.
5. Pe măsură ce împăratul crescu în nebunie, David crescu în pricepere.
6. Există şi posibilitatea ca la douăzeci de ani după încoronare, tu să fii cel mai îndemânatic suliţaş din toată împărăţia. Şi, cu siguranţă, până atunci vei fi… cu totul ieşit din minţi.
7. Unu, niciodată să nu înveţi nimic despre arta rafinată şi uşor de stăpânit a aruncării suliţei. Doi, fereşte-te de tovărăşia tuturor aruncătorilor de suliţe. Şi trei, ţine-ţi gura bine închisă. În felul acesta, suliţele nu te vor atinge niciodată, nici chiar atunci când îţi străpung inima.
8. Dar aminteşte-ţi în lacrimile tale: tu ştii doar întrebarea, nu şi răspunsul.
9. Împăratul Saul a căutat să-l nimicească pe David, dar n-a reuşit decât să devină doica lui Dumnezeu pentru a-l omorî pe Saul care cutreiera peşterile sufletului lui David.
10. Da, oamenii insistă să vină cu tine, nu-i aşa? Ei vor să te ajute să întemeiezi împărăţia împăratului Saul II. Astfel de oameni niciodată nu sunt în stare să plece singuri. Dar David a plecat singur. Vezi tu, adevăratul uns al Domnului poate pleca singur. Este doar un singur fel de a părăsi o împărăţie: Singur. Cu totul singur.
11. Peşterile nu sunt locul cel mai bun pentru a prinde curaj. […] Dar câteodată, când câinii şi vânătorii nu erau pe-aproape, prada cânta.
12. Suferinţa dădea naştere. Umilinţa se năştea. După socoteala pământească, era un om nimicit; după socoteala cerului, unul frânt.
13. Vorbea mai puţin, Îl iubea pe Dumnezeu mai mult.
14. Şi îngerii merseră la culcare în seara aceea, şi visară, în amurgul acelei zile foarte rare, că Dumnezeu încă mai poate să dea autoritatea Lui unui vas de încredere.
15. Aşa că gândeşte-te bine când îl auzi pe negustorul de putere.
16. Oamenii care merg după Saulii dintre noi deseori îi răstignesc pe Davizii dintre noi. […] Şi trecerea timpului şi felul în care te porţi faţă de acel conducător, fie el David ori Saul, dezvăluie multe lucruri despre tine.
17. Oamenii care pălăvrăgesc despre autoritate dovedesc doar că nu au aşa ceva. Şi împăraţii care ţin cuvântări despre supunere doar îşi trădează două temeri din inimile lor: nu sunt siguri că într-adevăr sunt adevăraţi conducători, trimişi de Dumnezeu. Şi trăiesc într-o frică de moarte de vreo răzvrătire.
18. O, cât de siguri putem fi noi muritorii… despre lucruri pe care nici măcar îngerii nu le ştiu.
19. Dacă atunci când o să creşti o să ştii să răspunzi aşa cum ştii acuma să întrebi, cu siguranţă că vei fi cunoscut ca cel mai înţelept om de pe faţa pământului.
20. Vorbind cu el, îşi dădeau seama că ei înşişi erau mai înţelepţi decât crezuseră. Aşa o descoperire îi făcea să se simtă bine.
21. De obicei, oamenii fac ce vreau. […] Chiar şi Dumnezeu Şi-a avut criticii Lui în ceruri, ştii tu.
22. Dar de data aceasta, mă pot bizui doar pe învăţăturile căpătate în tinereţe. Calea pe care am urmat-o în vremea aceea mi se pare cea mai bună cale pe care-o pot urma acum.
23. Se pare că am un dar de a-i face pe tineri şi bătrâni să mă urască fără pricină. În tinereţe m-au lovit cei bătrâni; când sunt bătrân, mă lovesc cei tineri. Ce realizare de minune!
24. Saulii lumii acesteia niciodată nu pot vedea un David; ei pot vedea doar pe Absalom. Absalomii lumii acesteia niciodată nu pot vedea un David; ei pot vedea doar pe Saul. […] După judecata mea, tânărul nostru Absalom ar fi un Saul minunat.
25. Totdeauna sunt necazuri în împărăţii,” răspunse Ţadoc. „Totdeauna. Mai mult decât atât, putinţa de-a vedea acele necazuri este cu adevărat un dar de mic preţ.”
26. Când împărăţiile sunt lipsite de apărare, oamenii văd lucruri ciudate.
27. Adevăratul împărat se întoarse şi păşi în linişte afară din odaia scaunului de domnie, afară din palat, afară din cetate. Merse şi merse… in piepturile tuturor oamenilor a căror inimi sunt neprihănite.