Nu avem, dar se mișcă!

Nu m-am putut rabda sa nu filmez asta azi dimineata in drumul spre birou!

Oare o fi rupt stergatoarea pentru ca nu a mai putut-o opri? S-o fi saturat omul, poate, sa tot stearga in continuu.

Dar de ce nu pune ceva in loc? P florica ce danseaza in soare, un catelus care ar clatina mereu din cap, o mana cu degetul aratator ridicat facandu-ti mereu „nu-nu” sau o mana care sa-ti faca „pa-pa” la nesfarsit… Iata cateva sugestii.

Continue reading

Oraşul fără curioşi

Scris suficient de mare incat sa atraga atentia, dar suficient de mic incat sa nu poti citi decat daca te apropii de zona cu pricina.

Eu cred ca vor sa scape de curiosi, sa avem un oras fara curiosi. Oricum curiosii mor repede, dar hai sa le punem si capcane, nu?

Continue reading

Cică: „Nu știu din ce cauză”

In satul copilariei mele era un nene tare, tare simpatic, prieten tare bun cu tatal meu. Cand se intalneau, tati mereu il intreba ce mai face, cum o mai duce.

Nenea, om la peste 80 de ani (ca sa intelegi bine ce urmeaza!) isi plangea uneori cate un necaz, cate o problema de sanatate, dar mereu completa: „Nu stiu din ce cauza!”. „Da’ nu mai vad bine sa citesc, nu stiu din ce cauza”, „M-a durut azi un picior, nu stiu din ce cauza!”

Continue reading

Comentariile şi spamul

Cateva precizari depsre comentarii la postarile de pe acest blog:

1. Apreciez cand gasesti cu cale sa comentezi (la/despre) ceea ce scriu. Scriu si pentru tine, nu neaparat pentru mine. Scriu si despre tine, nu tot timpul despre mine. De aceea, comentariile sunt binevenite. Sunt utile, chiar si daca doar pentru a-mi da seama ce-ai inteles tu despre ceea ce am zis eu.

2. Moderez dupa buna placere, fara reguli (pre)stabilite. Dar, in principiu, nu te astepta sa public comentarii cu laude excesive sau orice imi miroase a linguseala. Totodata, sa nu crezi ca voi accepta comentarii in care ma injuri. Poti injura, dar nu „acasa” la mine.

Continue reading