Iti amintesti? Erau frazele alea precesate de provocarea „poti sa zici asta repede?”…
Incurcatura asta de limba o stiu de mic de la taica-meu care este tamplar:
„Unui tâmplar din întâmplare i s-a ‘ntâmplat o întâmplare întâmplată întâmplător la tâmplărie. Alt tâmplar, auzind de tâmplarul căruia i s-a întâmplat întâmplarea întâmplată întâmplător la tâmplărie, a venit la tâmplarul căruia i s-a întâmplat întâmplarea întâmplată întâmplător la tâmplărie si, întâmplător, s-a lovit tâmplă-n tâmplă în tâmpla tâmplăresei tâmplarului căruia i s-a întâmplat întâmplarea întâmplată întâmplător la tâmplărie.”
Mai circula o variatiune pe aceeasi tema:
„În tâmplãria unui tâmplar s-a întâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, care, din întâmplare, auzise de întâmplarea întâmplată tâmplarului, s-a dus să vadă ce i s-a întâmplat tâmplarului în tâmplărie şi, din întâmplare, s-a lovit cu tâmpla de tâmpla tâmplarului şi a tâmpit.”
Si una care mi-a placut mult, chiar daca nu-i cu tamplari (din comedia „Cuiul lui Pepelea” de Victor Ion Popa):
„Păi, eu aşa chibzuiesc. Dacă s-o întâmpla să se întâmple întâmplător vreo întâmplare şi ne-am întâmpla de faţă la întâmplarea care s-o întâmpla să se întâmple, o să zicem că s-a întâmplat o întâmplare întâmplătoare şi din întâmplare nu s-a întâmplat să oprim ce era să se întâmple…„
