Am citit cartea „Pune si… sare!”, 189 pagini, de George Uba. Este o carte despre viata de familie.
Un lucru e clar: George Uba are stilul lui si nu se dezice de el. :D
Ca in alte carti („Graffiti pe inima”, „Mai bine doi”), fiecare capitol incepe cu o povestioara (diminutivul, in acest caz, de la „poveste”, nu de la „povestire”) spusa cu mult umor; povestioara este intrerupta in punctul culminant, urmand cateva sfaturi din partea autorului; dupa sfaturi si indemnuri, autorul construieste deznodamantul povestioarei incercand sa surprinda de fiecare data cu cate o rasturnare de situatie.
Interesant la prima vedere, doar ca dupa ce citesti cateva carti, nu mai stii ce si unde ai citit, toate sunt pe acelasi template. Sau daca stii, respecte sporite!
7 citate din carte:
„Un alt sentiment al impecabilului partener care tuna si fulgera asupra ‘neispravitului’ este ca… are dreptate! De obicei, instanta care il judeca pe celalalt este de cele mai multe ori de gen feminin.” :))
„Invinsul nu este, de fapt, si convinsul. […] Ciudata e natura umana cand este defecta.”
„Cearta este o fiara plina de groaza care se hraneste cu sistemul nervos iritat al celuilalt.”
„Existenta unui copil presupune imperios un profesor. Si parintii , fara sa fie intrebati, devin profesori din oficiu.”
„Nu poti sa ascunzi supararea, dupa cum nu poti ascunde bucuria.”
„Cine duce lipsa de unele lucruri si este nefericit, atunci nu are… un pastor. Pe Cel Bun.”
„Durăm cât Îi permitem să fie prezent în existenţa noastră.”
