La sfarsit de an, am fost provocati sa spunem care sunt versetele noastre preferate.
Iata-le.
Ni s-a vorbit la superlativ despre Bukovel: 65 km de pârtii de toate dificultățile, cazare și mâncare ieftină. Deși n-am mai (prea) schiat, am considerat ca e momentul sa încercăm. Asa ca iată-ne porniți din Cluj Napoca spre Bukovel, sâmbătă seara.
La graniță
Am ieșit pe la Sighet. In partea română ni s-au controlat actele: pașapoartele și cartea de identitate a mașinii (talonul). Atentie: talonul trebuie sa fie pe numele tau, altfel trebuie procura, alea-alea.
La ucrainieni a început partea distractiva: ei așteaptă sa primească „tradiția” (5 lei/mașină, în vreo 4-5 locuri; total: 20-25 lei). Nu-i stress; dacă nu știi cum se face, îți cer ei într-o română minimală: „tradiția?”, „ceva bani?” sau „dă ceva!”. În rest, totul bine.
Eram la tenis. Pe terenul alaturat juca Duldy cu cineva; un cineva care era mai bun ca Duldy la tenis, nu la injuraturi. Caci, desi a incercat macar sa-l egaleze in sudalme, nu a reusit sa se coboare la nivelul lui Duldy, acesta dand dovada de o creativitate iesita din comun.
Am vizitat aceasta printre cele mai vechi saline din Romania. Se intra inauntru cu autobuz. Inauntru poti face diverse activitati in aer sarat: relaxare, citit, ping-pong, baschet, plimbare cu masinute (daca esti copil) sau spargerea unui ecran de aparat foto (daca esti ca mine). Exista si wifi, deci daca lucrezi ceva in care ai nevoie de internet, teoretic se poate lucra de acolo.
Salina Târgu Ocna este o salină aflată în stațiunea balneară Târgu Ocna din Județul Bacău, Moldova, România. Este a treia cea mai mare salină și una din cele mai vechi din România, ce aparține Salrom. Deține cea mai mare bază de tratament din țară, amplasată în mina Trotuș la 240 m adâncime, ce oferă condiții pentru: relaxare, mișcare și tratarea afecțiunilor respiratorii. În interior se află amenajată prima biserică ortodoxă subterană din Europa, cu hramul Sfântei Varvara. De asemenea există și un muzeu al formării și exploatării sării.
În perioada Evului Mediu salina aducea venituri importante, ceea ce a atras atenția domnitorilor moldoveni. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare a avut loc instaurarea monopolului domnesc asupra ocnelor. […] În aceeași perioadă sarea se exporta în țări ca Polonia, Turcia, Serbia, Rusia iar din secolul XVII pe ambarcațiuni spre Egipt, Siria, Tartaria.
Nu a fost zapada suficienta pentru a putea schia, dar a fost suficienta pentru o atmosfera de poveste – exact ce aveam nevoie noi.
Am urcat cu (tele)gondola din Sinaia pana la cota 2000. A fost ceva de vis, dar aievea.
In viata mea de om, pentru prima data la Pucioasa – locul care urma sa-mi devina „Acasa”.
Cetatea Rupea este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României, primele semne de așezări omenești datând din paleotic si neoliticul timpuriu (5.500-3.500 î.H.). Prima atestare documentară datează din anul 1324 când sașii răsculați împotriva regelui Carol Robert, al Ungariei s-au refugiat în interiorul cetății, Castrum Kuholm. Numele de Kuholom face referire la roca pe care a fost ridicata: bazaltul. Documente din secolul al XV-lea menționează cetatea ca fiind un important centru comercial și meșteșugăresc, cu 12 bresle. Cetatea a servit de-a lungul timpului ca fortificație dar și refugiu pentru populația ce locuia dealurile și valea din împrejurimi, așezarea ei fiind strategică: la îmbinarea drumurilor ce făceau legătura între Transilvania, Moldova și Țara Românească prin pasurile sud-estice.
Cetatea Rupea, ridicatǎ pe Dealul Cohalmului, dominând de sus orașul, a fost construita și extinsa în secolele al XIV-lea– al XVII-lea, ca cetate și refugiu pentru satele din împrejurimi. În prezent este în stadiu de ruinǎ. Curtinele formează 4 incinte, fiind întărite din loc în loc cu turnuri poligonale, circulația fiind controlatǎ de mai multe porți interioare care compartimenteazǎ ansamblul fortificat. Incinta centralǎ este prevăzută cu un reduit și cu o capelă.
Ne-am oprit s-o vizitam la intoarcerea de la o conferinta pentru medici; eu, programator – ca sa intelegi.
Mi-a placut mult Sighisoara, am fost acolo de 1 decembrie. Frumos oras, mai ales cand il vizitezi cu cineva drag! :)
Oraşul Sighişoara este unul dintre cele mai cunoscute oraşe din România, atât de turiştii români cât şi de cei străini, datorită legendei lui Dracula care se învârte în jurul acestui oraş şi a multor locuri din România. Este un oraş mic, adesea denumit şi Perla medievală a României, cu străduţe înguste pietruite şi cu clădiri vechi din diferite secole, menite să fascineze orice turist iubitor de vechi, de istorie.
Oraşul este situat pe un deal, denumit şi Dealul Cetăţii, acolo unde cu foarte mult timp în urmă s-a construit Cetatea Sighişoarei, care se spune că astăzi în vremuri moderne este singura cetate locuită în totalitate din Europa. Aici între anii 1431-1436, a trăit şi bine cunoscutul fiu al lui Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul sau Vlad Ţepeş, ştiut de turişti sub pseudonimul de Dracula. Cu toate că Sighişoara este un oraş medieval, punctul principal al vizitelor îl reprezintă cetatea Sighişoarei şi centrul istoric cu atracţiile şi obiectivele sale turistice.
Sursa: https://worldlifetimejourneys.com/ro/sighisoara-oras-ro.html
O ieseala impreuna cu prieteni vechi. Dar mai ales cu prietena.
Ce mai culori, ce mai zi!
Locul unde am fost vazut prima data impreuna cu cea care imi era, imi este si-mi va fi cea mai draga.
Nenea moraru’ ne-a spus ca moara se numeste „Moara cu noroc”, ne-a cantat din higheghe si ne-a urat de bine. I s-au implinit, dar n-as zice ca datorita lui.
…si cateva poze:
In drum spre moara:
…ramai flamand cand alti 5000 mananca.
Nu pentru ca nu ar fi mancare destula,
nu pentru ca ai fi vegetarian,
nu pentru ca ai fi alergic la gluten.
Comentarii recente