Oare sancţiunea pentru cei care stau la verde nu ar trebui sa fie măcar la fel cu sancţiunea celor care trec pe roşu?
Nu insinuez nimic; doar intreb.
Continui ce am inceput aici. Asadar, cateva lucruri despre oi si staul care nu-s scrise in pilda (pentru ca nu toate se pot spune intr-o pilda!), dar dar sunt scrise in alta parte si/sau exista in viata reala:
1. Oaia independenta. Acest soi de oaie considera ca celelelate 99 sunt mai pacatoase si nu merita sa stai in staul cu ele. Mai bine de capul ei, de una singura.
2. Staulul invizibil. Unele oi sustin o astfel de teorie: staulul nu este ceva vizibil pe acest pamant. N-am prea inteles cum o fi treaba asta cu staulul invizibil (asta ar implica si mancare invizibila, turma invizibila sau nu?), dar exista oi care sustin ca asa ar fi.
3. Toate staulele sunt ale Pastorului. Da, sunt unele oi care, fie ca stau in staul sau nu, au acest argument. Pastorul nu are un staul deosebit; toate staulele sunt ale Pastorului. Asadar, ce sa mai…?
Muzica, daca nu te mişcă, te adoarme.
Sau te enervează.
Se povesteste ca cineva trecand prin dreptul unei porti a vazut pe poarta o tablita cu inscriptia „Atentie! Papagal rau!”. Lovit de o curiozitate grozava (adica cum papagal rau?! caine da… dar papagal???) si-a luat inima in dinti si a intrat in curte.
S-a uitat prin prejur… nimic. Asa ca a mai inaintat si intr-adevar, a obseravat intr-un colt al curtii o colivie cu un pagagal. Dar cum adica sa fie rau?! Pentru a dezlega unul din misterele Terrei, omul s-a apropiat de colivie.
Am citit cartea „În căutarea certitudinii”, de Josh McDowell & Thomas Williams, 162 pagini.
Este o carte excelenta in care autorii abordeaza problema adevarului.
Conteaza ce credem? Cine stabileste ce este adevarat? Pot exista adevaruri care sa fie relative la persoane? Putem avea inceredere in ce gandim? Care este relatia dintre ratiune si credinta? Iata cateva intrebari la care raspund autorii.
7 citate din carte:
„Oamenii pot sa sustina ‘adevaruri’ diferite numai daca nu cred cu adevarat in niciunul dintre ele.”
„Nu este nevoie sa-ti lasi creierul la intrarea in biserica atunci cand devii credincios. Si nici nu trebuie sa intorci spatele bucuriilor vietii.”
A trecut omul nostru pe la spalatoria auto. Nu oricare, ci la ‘ceia care si-au tot facut reclama ca-s unici in urbe, ca intri pe la un capat cu masina prafuita si in 7 minute iesi pe dincolo cu ea gata.
Cand a intrat prin „tunel” si-au venit pe el balaurii aceia care-ti smotocesc masina, din reflex omul nostru a dat drumul mai tare la muzica in masina. Da’ muzica, nu jucarii!
Mi-a fost dat, ca asa se intampla in viata asta, sa asist la urmatorea discutie despre pilda oii ratacite.
Persoana A: In pilda se spune ca pastorul a lasat pe celelalte 99 in staul si a mers dupa oaia pierduta… Dar azi oare se intampla asa? Azi, mai degraba, pastorul sta cu cele 99 de oi si nu-l intereseaza ce se intampla cu oaia pierduta.
Persoana B: Pe de alta parte, in pilda, oaia ratacita nu s-a opus pastorului. Dar azi, de multe ori oaia ratasita se considera mai invatata, nicidecum nu accepta ca este ratacita. Daca pastorul o cauta, ea se impotriveste.
Persoana C: Nu stiu… In pilda nu se spune asa ceva… Nu stiu de ce vorbim ce nu scrie. Continue reading
Exista o vorba in popor (si mai ales intr-un anumit popor) care spune asa „EL Se uita la inima…”.
De cele mai multe ori cand se citeaza aceasta frantura de verset are legatura cu imbracamintea cuiva, cu ceea ce face si/sau cu ceea ce spune cuiva.
Ideea este „Nu te uita cum se imbraca el, ce face el, cu cine se asociaza el… nu astea conteaza, ci ceea ce are in inima.”
Bun, hai sa vedem Continue reading
Iata, cetatea aceasta este destul de aproape ca sa fug in ea si este mica. O! de as putea sa fug acolo… este asa de mica… Si sa scap cu viata! (Geneza 19:20)
Ciudate negocieri mai avem cu EL uneori: „aproape” si „mic, asa de mic” par a fiunele din argumentele noastre preferate.
Viata lui Avraam este fascinanta! Pavel il numeste „tatal tuturor celor ce cred” (Romani 4:11), iar Iacov ne spune ca a fost numit „prietenul lui Dumnezeu” (Romani 2:23).
Urmarind viata lui in asa cum este redata in cartea Geneza, putem observa modul in care „prietenul lui Dumnezeu” se apropie de EL si felul in care „tatal tuturor celor ce cred” relationeaza cu semenii sai.
Hai sa vedem 3 astfel de ocazii. Sa urmarim atitudinea lui Avraam, dar si Continue reading
Dupa ce ani de zile ai făcut o virtute din a declara public ca nu-ți place sa citești, sa vii acuma cu acuza ca cineva nu-ți permite sa citești ce dorești.
In anul de grație 2014.
Am terminat de citit cartea „Sfaturi pentru o slujire creştină eficientă”, cunoscuta si cu titlul „Sfaturi pentru servicii creştine”, o compilatiile din scrierile lui Ellen G. White, 300 pagini.
Pentru descrierea cartii, citez de pe coperta din spate: „Apelurile pentru o viata spirituala mai inalta sunt impletite cu metode si sfaturi practice, esentiale pentru succesul tuturor crestinilor, atat laici, cat si pastori. Inca o data, ajungem la convingerea ca viata crestina sau este o viata de slujire spirituala, sau nu mai exista in realitate.”
7 citate din carte:
„Lucrarea pentru altii este mijlocul prin care credinciosii isi vor pastra sufletul viu. […] Nici un om nu poate trai independent de semenii lui, deoarece bunastarea fiecaruia ii afecteaza pe ceilalti.”
Comentarii recente