1. Este foarte probabil ca autorul epistolei sa fie Iacov, fratele Domnului (Galateni 1:19; 2:9). Acest lucru este sugerat si de faptul ca Iacov se prezinta simplu, doar mentioneaza numele, dovedind ca este o persoana foarte cunoscuta (Fapte 15:13). Remarcabil este ca el, ca frate al Domnului, nu face uz de acest privilegiu, ci se prezinta ca „rob al LUI”.
2. Epistola este una foarte practica, Iacov concentrandu-se pe aspecte etice si practice. Din aceasta pricina a fost desconsiderata de catre Martin Luther care a numit-o „epistolă de paie”. Calvin insa, facand referire la aceasta epistola a spus: „Credinta singura mantuieste, dar credinta care mantuieste nu este singura.”
3. Epistola se aseamana foarte mult cu invataturile Domnului Isus, mai ales cu „Predica de pe Munte”, multe idei regasindu-se in epistola lui Iacov. Sa vedem cateva exemple:
– Necazuri :: Matei 5:10-12; Iacov 1:2-4;
– Rugaciunea :: Matei 6:6-13; Matei 7:7-12; Iacov 1:5-8
– Bogatii :: Matei 6:19-21; 24-34; Iacov 1:9-11
– Manie :: Matei 5:22; Iacov 1:19-21
– Legea :: Matei 5:17-14; Iacov 1:25
– Formalism :: Matei 6:1-18; Iacov 1:26
Acestea sunt doar din capitolul 1. Si celelalte capitole abunda in invataruri din Predica de pe Munte.
4. Unul din cuvintele cheie ale epistolei este „frati”, care apare de 15 ori in epistola.
5. Este o epistola care contine foarte multe imperative: in 108 versete intalnim 54 de formulari imperative.
6. Datorita stilului abordat, epistola se aseamna cu Proverbele. Multi cercetatori ai Bibliei o pun in randul cartilor de intelepciune. De remarcat este faptul ca in inima epistolei se vorbeste despre „Intelepciunea care vine de sus”.
7. Epistola este „circulara”: incepe vorbind despre incercari, suferinte si rugaciune si se termina vorbind despre acelasi subiect. Intrucat suferinta este una din caracteristicele sfarsitului (Matei 24:29), epistola este potrivita pentru timpul nostru.
