Atunci cand Dumnezeu a dorit sa-l trimita pe Moise sa elibereze poporul, Moise intentioneaza sa refuze si aduce cateva scuze. Printre scuzele aduse este si aceasta:
„Ah! Doamne, eu nu sunt un om cu vorbirea uşoară; şi cusurul acesta nu-i nici de ieri, nici de alaltăieri, nici măcar de când vorbeşti Tu robului Tău; căci vorba şi limba-mi este încurcată.”
Exodul 4:10
Expresiile “vorbirea usoara”, “cusurul”, “vorba si limba incurcata” ii fac pe cei mai multi cititori români sa inteleaga ca Moise a fost bâlbâit (sau alta problema fizica). Altii considera ca problema lui Moise a fost ca dupa 40 de ani in Madian, nevorbind limba egipteana, nu mai era fluent in aceasta limba.
Pentru a vedea si alta perspectiva decat cea sugerata de VDC, propun sa obsevam:
Textul
- “om cu vorbirea uşoară” intr-o traducere literala ar fi “om al cuvintelor”. In romana, in afara de VDC, avem si traduceri precum: “nu sunt un om al cuvintelor” (NTR si GBVN), “nu sunt om îndemânatic la vorbă” (versiunea romano-catolica), “nu sunt om meşter la cuvânt” (BRC), “nu sunt elocvent” (BTF). In toate traducerile din engleza pe care le-am verificat se foloseste “eloquent man”. In maghiara avem “nem vagyok én ékesenszóló”, iar in germana ” ich bin von jeher nicht beredt gewesen”. Pentru acestea din urma Google Translate imi spune ca apare tot cuvantul “elocvent”.
- “cusur” exista doar in VDC.
- “vorba si limba incurcata” se poate traduce literal (si este tradus in multe versiuni romanesti) cu “greu la vorbă şi încet la limbă”.
- “vorbire usoara” din Exod 6:12,30 in traducere literala este “buze necircumcise”. Aceasta este o expresie ebraica; ea mai apare in Ieremia 6:10 referitor la urechi (“Urechea lor este netăiată împrejur şi nu sunt în stare să ia aminte.”) si in Ieremia 9:26 referitor la inima (“toată casa lui Israel are inima netăiată împrejur”). Vezi si Levitic 26:14, Deut. 10:16; Ezechiel 44:7,9. In toate aceste texte (unele scrise chiar de Moise!), aceeasi expresie nu arata un defect fizic.
Contextul
Domnul nu-i raspunde spunandu-i ca-i va vindeca un defect fizic, ci solutia pe care i-o da are mai degrama legatura cu continutul vorbirii: “Du-te, dar; Eu voi fi cu gura ta şi te voi învăţa ce vei avea de spus“ (Exodul 4:12).
Si tot atunci ii mai spune lui Moise: “Nu-i oare acolo fratele tău, Aaron, levitul? Ştiu că el vorbeşte uşor. Iată că el însuşi vine înaintea ta; şi, când te va vedea, se va bucura în inima lui. Tu îi vei vorbi şi vei pune cuvintele în gura lui; şi Eu voi fi cu gura ta şi cu gura lui; şi vă voi învăţa ce veţi avea de făcut” (Exodul 4:14-15).
Istoria
Depanand istoria si vorbind despre Moise cand era la curtea lui Faraon, diaconul Stefan spune despre el ca era “puternic în cuvinte şi fapte“ (Fapte 7:22).
Concluzie
Chiar si traducatorii Bibliei au inteles acest verset diferit. Unii au interpretat ca fiind o problema fizica, altii ca o problema lingvistica. La urma urmei, nu cred ca este tare important a sti care a fost problema lui Moise, ci modul in care abordam chestiunea s-ar putea sa arate mai multe despre noi: probabil nu vorbirea lui Moise este miza.
Pot intelege ca unii tin neaparat sa-mi spuna ca din VDC reiese ca a fost un cusur fizic si ca pentru ei traducerea VDC este infailibila. N-am nici o problema cu asta, caci omul poate gasi adevarul mantuitor in orice versiune a Bibliei. Tot ce cer este sa ne dam seama ca alte natiuni au alte traduceri din care ei inteleg altfel (caci a nu fi elocvent nu are neaparat cauza un defect fizic).
Ellen White comenteaza in cateva cuvinte acest verset in PP: “El fusese plecat de atâta timp din Egipt, încât nu mai cunoștea bine și nici nu mai putea folosi curgător limba aceasta, ca atunci când se afla în mijlocul lor”. Te pomenesti ca nici ea nu folosea traducerea noastra romaneasca…
PS. Gasesti aici re-interpretari ale unor versete interpretate in general gresit.
