Am zis de mai multe ori ca de cand folosesc iGO pe michiduta, calatoriile si-au pierdut o oarecare fascinatie. Ca sa intelegi de ce zic asta, am sa-ti povestesc o intamplare de cand am fost la Mărişel.
Trebuia sa ajungem la Mărişel, la Popasul Iancului. iGO-ul m-a dus pana in Marisel, dar Mărişelul este intr-adevar mărişel. Unde o fi Popasul Iancului?
In oras stii: intrebi un taximetrist, ca astia stiu toate strazile. Adaptand la situatia noastra, am intrebat pe cineva care conducea vânjos o caruta:
– Bine mergem spre pensiunea Popasul Iancului?
– Nuuuuuuuuu!
– Deci, sa intoarcem? (…si cred ca a bagat de seama ca am numar de ne-CJ la masina).
– Nu. Mergeti tot inainte.
– Multamim!
Raspunsurile dumealui mirosind a inconsecventa, am hotarat sa mergem inainte (ca la armata: ultima comanda se executa), dar sa intrebam pe urmatorul om.
– Bine mergem spre Popasul Iancului!
– Da, da! Este bine.
– Si cat mai avem de mers?
– Mai mergeti vreo 500 de metri, apoi faceti acolo stanga la dreapta…
– Multamim fain!
Asa am facut si am ajuns cu bine. Conform cu indicatiile pretioase.
Super tare aceasta reclama! Come to Sambureni :P
:)) Tare de tot! =)
suuuper tare! :))
Si ai facut stanga la dreapta? daca da, sa imi zici si mie cum! :D